• Lucrati cu Casa de Sanatate?

R: Din pacate nu lucrez cu CNAS.

• Cat dureaza o sedinta?

R: Durata sedinte este  de 50 de minute in functie de starea de sanatate a fiecarui pacient, este ajustata in functie de necesitatile pacientului, uneori stau si 70 de minute daca sedinta merge exceptional si se fac progrese.

• Cate sedinte sunt necesare?

R: In cazul Avc-urilor este necesar sa faceti luni de zile, in functie de gravitatea episodului si de complianta pacientului( cat de dispus este sa lupte pentru a se face bine); In cazul patologiilor mai directe ( proteze de sold, fracturi) recuperarea necesita in general o luna de zile - la fel - in functie de particularitatile fiecarui caz.

• Pot sa fac intre 2 si 3 sedinte pe saptamana?

R: Da.

• Lucrati cu copii?

R: Da, doar daca aveti recomandare de la medicul pediatru, neurolog.

Ce inseamna recuperarea neuromotorie?

Recuperarea neuromotorie este un ansamblu de terapii (kinetoterapie, facilitare neuromusculară, tehnici Bobath, exerciții de echilibru, coordonare, mers, biofeedback) care urmăresc:

• recâștigarea controlului mișcărilor,

• creșterea forței musculare,

• îmbunătățirea echilibrului și coordonării,

• creșterea autonomiei în activitățile zilnice.

Ce urmărește recuperarea neuromotorie?

• Restabilirea funcțiilor pierdute (când neuronii nu sunt complet distruși).

• Compensarea – alte zone ale creierului preiau funcțiile afectate.

• Adaptarea – pacientul învață noi modalități de a realiza mișcările.

Cu ce ajuta kinetoterapia in cazul pacientilor care sunt imobilizati la pat din diferite motive de sanatate?

1. Prevenirea complicațiilor grave ale imobilizării

• Reduce riscul de escare, prin schimbări de poziție și mobilizări pasive.

• Scade riscul de tromboze și pneumonii de stază, datorită activării circulației și exercițiilor respiratorii.

• Previne contracturile articulare și atrofia musculară, menținând mobilitatea articulațiilor.

2. Îmbunătățirea circulației și respirației

• Exercițiile pasive și izometrice stimulează circulația sangvină și limfatică.

• Manevre precum tapotajul ajută la mobilizarea secrețiilor bronșice și reduc riscul de infecții pulmonare.

3. Menținerea tonusului muscular și a conexiunii creier–corp

• Chiar și mișcările minime (pasive, pasivo-active, izometrice) mențin activarea neuromusculară.

• Se păstrează coordonarea și funcția neuromotorie, importantă mai ales în afecțiuni neurologice (ex. AVC).

4. Sprijin pentru digestie, respirație și funcții vitale

• Mișcarea ajută la o digestie mai bună și la prevenirea constipației.

• Exercițiile de respirație îmbunătățesc ventilația pulmonară.

5. Îmbunătățirea calității vieții

• Reduce durerea, rigiditatea și senzația de „înțepenire”.

• Crește confortul, autonomia și starea psihică a pacientului.

Ce tipuri de exerciții se folosesc la pat?

• Mobilizări pasive / pasivo-active realizate de terapeut.

• Exerciții izometrice (contractarea mușchilor fără mișcare).

• Exerciții de respirație (diafragmatice, expirații controlate).

• Schimbări de poziție pentru prevenirea escarelor (decubit lateral stâng/drept).

• Stimulare senzorială și mobilizări ușoare ale membrelor.